Podurile Dunarene

Dupa aproape 18 veacuri de la construirea podului lui Apolodor din Damasc, malurile Dunarii au fost din nou unite, construindu-se, intre anii 1890-1895, podurile de la Cernavoda, Borcea si respectiv Dunarea.

In anul 1879, proiectandu-se linia de cale ferata Bucuresti - Ciulnita - Fetesti, se avea in vedere unirea capitalei cu Marea Neagra prin linia existenta Constanta-Cernavoda, construita inca din anul 1860 de catre compania Offenheim.

Guvernul roman organizeaza doua concursuri internationale pentru proiectarea si realizarea unor poduri mari peste fluviul Dunarea si bratul Borcea.

Neobtinand rezultatele dorite, Guvernul a incredintat proiectarea si realizarea inginerilor romani din cadrul serviciului liniei Fetesti-Cernavoda al Directiei Generale a Cailor Ferate Romane, colectiv condus de ing. Anghel Saligny, renumit constructor de poduri metalice, profesor la Catedra de poduri a Scolii Nationale de Poduri si Sosele.

In proiectele realizate, ale caror calcule au fost verificate de sapte ori, s-a prevazut traversarea Dunarii la Cernavoda, pe un pod cu o deschidere centrala de 190 de metri si alte patru deschideri de 140 de metri, alaturi de un viaduct cu 15 deschideri de cate 60 metri.

Peste bratul Borcea s-a proiectat si realizat un pod cu trei deschideri de cate 140 de metri si 11 deschideri de cate 50 de metri. intre cele doua brate ale fluviului, peste balta de 14 Km latime s-a proiectat si construit un viaduct cu 34 de deschideri de cate 42 de metri.

In acest mod, cei 4087,95 metri de poduri formau la vremea aceea cel mai lung complex de poduri construit in Europa.

La 9/21 octombrie 1890, s-a inaugurat inceperea lucrarilor la podul Dunarea, la Cernavoda, proiectat si realizat la 30 de metri deasupra apelor mari ale Dunarii, pentru a permite trecerea vaselor fluviale cu cele mai inalte catarge. Terasamentele liniei de cale ferata Fetesti-Cernavoda (21 Km), care leaga cele trei poduri, au constituit cea mai mare lucrare de acest gen din Romania, volumul total insumand 2.950.

Costul total al lucrarilor care au durat 5 ani, a fost de 35 milioane de lei aur, incluzandu-se si costul liniilor de cale ferata si al statiilor. Inaugurarea podurilor a avut loc la 14/26 septembrie 1895, in cadrul unor mari festivitati la care a participat si Majestatea Sa Regele Carol I.

Un tren special cu oficialitati a plecat din Gara de Nord din Bucuresti la ora 9.05 sosind la Fetesti la ora 12.30.

Dupa ce s-a batut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurarii si s-a celebrat serviciul religios, trenul de incercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, intr-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunare si de muzicile fanfarelor. Dupa acest tren a trecut un al doilea rezervat "oaspetilor", cu o viteza de 80 km/h.

In tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o salupa, alaturi de muncitorii cu care lucrase la realizarea maretei opere. La acea vreme, podul peste Dunare de la Cernavoda purta numele Suveranului Carol I, fiind cel mai lung pod din Europa si avea cea mai mare deschidere (190 m) din Europa Continentala, iar complexul celor trei poduri feroviare era cel mai lung de pe glob. Prin asezarea simetrica a grinzilor fata de deschiderea centrala, prin forma zvelta si armonioasa a conturului general, prin subtirimea barelor dantelate, asezat la o inaltime apreciabila deasupra apei si sustinut de pile inalte si subtiri, a fost si este si astazi considerat unul dintre cele mai frumoase poduri metalice din lume.

Legaturi feroviare cu statele vecine

Romania are un numar de 15 legaturi feroviare cu cele 5 state vecine: Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Ucraina si Moldova.

Cu Bulgaria:

• prin punctul de frontiera Russe, deserveste calea ferata Bucuresti-Sofia

• prin punctul de frontiera Negru Voda, deserveste lina Medgidia-Bazargic

• prin punctul de frontiera Vidin prin intermediul ferryboat-ului Calafat-Vidin.

Cu Iugoslavia:

• prin punctul de frontiera Jimbolia care deserveste linia Timisoara-Kikinda

• prin punctul de frontiera Stamora Moravita, pentru relatia Timisoara-Belgrad.

Cu Ungaria:

• prin punctul de frontiera Curtici, care deserveste calea ferata Arad-Budapesta

• prin punctul de frontiera Salonta, care deserveste linia Salonta-Kotegyan

• prin punctul de frontiera Episcopia Bihor, pentru traficul intre Oradea-Szolnok

• prin punctul de frontiera Carei, care deserveste calea ferata Carei-Nyrabrany.

Cu Ucraina:

• prin punctul de frontiera Halmeu, care deserveste legatura feroviara Satu Mare-Diakovo

• prin punctul de frontiera Campulung la Tisa, care face legatura intre Sighetu Marmatiei-Teresva

• prin punctul de frontiera Valea Viseului, care deserveste calea ferata Sighetu Marmatiei-Rahov

• prin punctul de frontiera Vicsani, care face legatura intre Suceava-Lvov

• prin punctul de frontiera Reni, care deserveste legatura feroviara Galati-Bati.

Cu Republica Moldova:

• prin punctul de frontiera Ungheni, care deserveste calea ferata Iasi-Chisinau

• prin punctul de frontiera Falciu, care deserveste legatura feroviara Zorleni-Prut.

Home | Mersul trenurilor | Transport marfa | Transport calatori | Informatica feroviara | Jurnal Feroviar | Acorduri de mediu | Proiecte cu finantare externa |