|
Romania, prin
asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a magistralelor
internationale de transport pe calea
ferata, care leaga atat nordul de sudul Europei, cat si vestul de estul
acesteia. La Conferinta Pan-Europeana a Transporturilor de la Creta din
1994 s-au stabilit, si la Conferinta de la Helsinki din 1998 s-au
reconfirmat coridoarele paneuropene de transport, iar teritoriul Romaniei
este strabatut de trei dintre ele: IV, VII si IX.
-
IV - Berlin/Nurnberg - Praga
- Budapesta - Constanta/Salonic/Istanbul (in prezent exista legatura
ferry-boat peste Dunare podul va fi luat in discutie daca traficul va
cere astfel)
-
VII - Dunarea (nu are
componente feroviare)
Tot in cadrul
Conferintei de la Helsinki, setul celor 10 coridoare s-a completat cu 4
zone importante paneuropene de transport (PETA) care se axeaza in jurul
bazinelor maritime ale urmatoarelor marii Marea Mediterana, Marea Neagra,
Marea Adriatica/Ionica si zona Barents Euro-Artica, zone care sunt
considerate ca origini si destinatii pentru importante fluxuri de
trafic.
In noile conditii
geopolitice zona Caucaz-Asia Centrala capata o relevanta mondiala globala, aapreciindu-se
ca aceasta regiune va deveni una din cele mai active din lume. In acest
sens exista o decizie a Uniunii Europene privind deschiderea coridorului
de transporturi feroviare si rutiere Europa-Caucaz-Asia Centrala
(TRACECA), cu traversarea pe directia vest-est a Marii Negre si a Marii
Caspice si conectarea acesteia cu marile coridoare de transport
paneuropene, inclusiv cu coridoarele IV si IX prin portul Constanta, cel
mai mare port al Marii Negre.
In acest context
sunt in curs de promovare la finantare lucrarile de reabilitare a
coridorului IV, cu prioritate pentru linia: Curtici - Arad - Alba Iulia -
Brasov - Bucuresti - Constanta.
Pentru tronsonul
Bucuresti - Brasov, in lungime de 170 km, s-a reusit obtinerea finantarii
prin Banca Europeana de Investitii pe baza elementelor unor studii care au
evidentiat starea reala existenta pe teren.
Pentru reabilitarea
tronsonului Bucuresti - Constanta, in lungime de 225 km sunt in curs de
negocieri fonduri de la OECF (Japonese Overseas Economic Cooperation
Fund). Proiectul a fost evaluat favorabil ca fiind fezabil de catre firma
JTCA (Japon Transport Cooperation Association).
Se preconizeaza
atragerea de fonduri de investitii pentru reabilitarea in continuare a
tronsoanelor Brasov - Alba Iulia si Alba-Iulia - Curtici, pentru care este
in curs un studiu realizat de firma de consultanta ITALFERR.
Partea sudica a
coridorului IV, Arad - Craiova - Turnu Magurele si/sau Calafat va fi luata
in consideratie atunci cand traficul o va cere.
HARTA CU
CORIDOARE
In continuare se va
reabilita tronsonul Ploiesti - Bacau - Iasi - Ungheni de pe Coridorul IX
si se va sistematiza Gara Bucuresti Nord, cea mai mare statie de calatori
din Romania, aflata la intersectia celor doua coridoare.
Va urma completarea
reabilitarii coridorului IX cu liniile Bucuresti - Giurgiu si Videle -
Giurgiu si apoi a extensiilor coridoarelor: Cluj - Oradea, Buzau - Galati
si Videle - Giurgiu si apoi a extensiilor coridoarelor: Cluj - Oradea,
Buzau - Galati si Pascani - Suceava.
Desi nu este inclus
;n traseul explicit al unui coridor se va reabilita tronsonul Bucuresti -
Craiova - Turnu-Severin, cuprins in retelele AGTC, AGC, TER si de viteze
mari, datorita traficului important care se deruleaza si care face
investitia rentabila.
Toate acestea le vom
realiza prin conjugarea eforturilor financiare ale companiei noastre, ale
statului.
Importanta
coridoarelor IV si IX in structura traficului derulat pe reteaua CFR si
necesitatea reabilitarii lor rezida din faptul ca, ;n total, pe circa o
cincime din lungimea totala a retele (1891 km din 11187 km) se deruleaza
aproape o jumatate din traficul total.
Politica Guvernului
este aceea a tratarii echilibrate a modurilor de transport feroviar si
rutier. Fondul special de investitii pentru drumuri creat de
contribuabili, inclusiv de CFR, din taxe si impozite pe combustibil si
altele, tinand seama de impactul social si de mediu al transporturilor va
trebui sa fie si acesta repartizat echilibrat. Transportul feroviar care
consuma de trei ori mai putin combustibil pentru aceeasi prestatie de
transport polueaza in aceeasi masura mai putin mediul. O retea de
transport durabila are in vedere in toata Uniunea Europeana dezvoltarea cu
precadere a transportului feroviar.
In acest context
este de mentionat agresivitatea promovarii unor lucrari de modernizare
pentru rutele feroviare concurente care pornesc din Varna, Burgas si
Odesa. Este necesar ca in anii 1999-2000 sa finalizam cel putin toate
studiile de fezabilitate pentru coridoarele IV si IX pentru a avea un
portofoliu de studii mature care sa poata fi pus la dispozitie pentru
evaluarea de catre Uniunea Europeana.
In acest fel vom
putea atrage finantari nerambursabile pentru tarile in curs de aderare cum
ar fi cele din fondul de 1,5 mld. ECU operabil din anul 2000, din care, la
concurenta cu celelalte tari s-ar putea obtine 50-100 mil. ECU pentru
proiecte in infrastructura din Romania si cel putin 50% pentru
infrastrucutra feroviara.
|
Anul |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
2005 |
|
Volum RKlinii
(km) |
700 |
600 |
600 |
600 |
600 |
600 |
600 |
|
Volum lucrri reabilitare
coridoare (km) |
- |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
|
Total (km) |
700 |
700 |
700 |
700 |
700 |
700 |
700 |
CFR SA reprezinta
sistemul feroviar romanesc in relatiile cu administratiile de cale ferata
din strainatate si, impreuna cu Ministerul Transporturilor, cu organismele
Comunitatii Europene. Reteaua feroviara romaneasca se afla in stransa
conexiune cu celelalte cai ferate europene.
Legat de cooperarea
europeana, Romania face parte din grupul de lucru privind retelele
paneuropene de transport, unde calea ferata are un loc foarte important.
CFR este membru fondator al UIC (Uniunea Internationala a Cailor Ferate)
si are un reprezentant in comitetul director al acestei uniuni. UIC are ca
principal obiect de activitate mentinerea si dezvoltarea coerentei de
ansamblu a sistemului feroviar, sporirea interoperabilitatii si cresterea
competitivitatii feroviare, mai ales in trafic international, obiective
urmarite si de companie. Avand in vedere preocuparile companiei pentru
integrare in sistemul european de transport feroviar, la nivelul
standardelor de calitate cerute, programele proprii de modernizare sunt
corelate cu obiectivele strategice ale UIC si cu termenele propuse pentru
realizarea acestora.
CFR a fost
dintotdeauna un semnatar al conventiilor internationale privind
transportul feroviar. De subliniat este faptul ca aceste conventii dateaza
din perioada interbelica, sistemul feroviar european fiind primul sistem
international integrat care s-a condus si se conduce dupa reguli uniforme.
CFR nu a intrerupt niciodata aceste relatii excelente.
Astazi tendinta este
spre o integrare si mai accentuata a sistemelor feroviare care sa duca la
o interoperabilitate completa si la o participare concurentiala a
operatorilor feroviari internationali. Romania nu poate sta deoparte nici
de data aceasta, de aceea mentinerea relatiilor existente este vitala. In
cadrul Directivei 440/1991 a Uniunii Europene se mentioneaza ca
transportul feroviar constituie "un element vital al sectorului de
transporturi al Comunitatii". De aceea, Uniune Europeana si fiecare stat
membru acorda o atentie particulara dezvoltarii cu preponderenta a acestui
mod de transport, fapt reflectat atat in declaratiile politice, cat si in
legi, strategii si programe concrete. Pentru Romania, ca tara asociata la
Uniunea Europeana, este esentiala alinierea la aceste tendinte in
dezvoltarea transporturilor feroviare.
Evaluarile
efectuate, concretizate intr-un recent document-cadru al Uniunii
Internationale a Cailor Ferate, arata ca transportul pe calea ferata nu
este numai unul dintre cele mai sigure si cu cele mai mici influente
negative asupra mediului inconjurator, dar va deveni cel mai fiabil si
unul din cele mai ieftine. El va deveni indispensabil, contribuind la
integrarea europeana.
Pentru modernizarea retelei
proprii in conformitate cu exigentele europene, Romania a semnat mai multe
acorduri internationale privind transporturile feroviare si participa la o
serie de proiecte internationale in domeniu, obligandu-se sa integreze si
transportul european in viitoarea Uniune Europeana largita.
Acordul
european privind marile linii de transport international combinat si
instalatii conexe (A.G.T.C.) a fost incheiat la Geneva la 1
februarie 1991. Romania a aderat la acest acord prin adoptarea de catre
Parlament a Legii nr. 8 din 8 martie 1993.
Acordul
european privind marile linii internationale de cale ferata
(A.G.C.), semnat la 31 mai 1985. Romania a aderat la AGC prin adoptarea de
catre Parlament a Legii nr. 100 din 23 septembrie 1996 si este cuprinsa in
acord cu patru linii magistrale principale si cu cinci linii complementare
de legatura.
Proiectului
T.E.R.. Intrucat standardele de infrastructura, impuse prin
acordurile mentionate anterior, sunt mult prea ridicate pentru majoritatea
tarilor central si est europene, guvernele acestora au convenit
implementarea in cadrul acordurilor AGC si AGTC a unui proiect feroviar
Trans-European (TER). Participarea Guvernului Romaniei la proiectul TER
(acord intre CEE/ONU si guvernele participante) a fost decisa prin Legile
nr. 124/1994 si nr. 10/1998. Reteaua TER include o parte din reteaua
feroviara a tarilor participante, principalele coridoare fiind orientate
pe axele nord-sud si est-vest
Conectarea
retelei CFR la reteaua europeana de Mare Viteza. Transportul feroviar european de mare viteza al
anului 2015 este vazut ca desfasurandu-se pe retele performante distincte,
in cadrul unor coridoare care permit densitati mari de trafic. Pe aceste
coridoare vor circula, pe distante mari, trenuri de mare viteza pentru
calatori si trenuri rapide de marfa, conduse si controlate prin sisteme
centralizate de exploatare. In scopul cresterii calitatii transportului de
calatori pe calea ferata, CFR urmareste ca obiectiv prioritar trecerea la
circulatia cu mare viteza, care se extinde din vestul Europei catre estul
si sud-estul continentului.
Cadrul legislativ
din tara noastra, referitor la domeniul transporturilor feroviare, tine
seama de tendintele dezvoltarii si modernizarii pe plan european. El
recunoaste principiile enuntate in documentele Uniunii Europene si
constituie suportul desfasurarii si perfectionarii activitatii companiei.
Se are in vedere alinierea cailor ferate romane la standardele tehnice si
parametrii operationali ai acordurilor si proiectelor europene privind
realizarea unei retele feroviare europene unitare in transportul de
calatori si marfuri.
Specialistii CFR SA
au participat la activitatile desfasurate in cadrul Grupului
Cailor Ferate din Sud-Estul Europei (SERG), grup special al UIC
care reuneste caile ferate din Romania, Bulgaria, Grecia, Turcia,
Iugoslavia, Albania si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, in scopul
identificarii masurilor de promovare a transporturilor feroviare
internationale in aceasta regiune si la actiunile desfasurate in cadrul
Proiectului SECI (Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana) si CEMT
(Conferinta Europeana a Ministrilor de Transport). CFR SA este membra a
Consfatuirii Ministrilor Transporturilor, ca urmare a transmiterii catre
companie a obligatiilor si drepturilor Ministerului Transporturilor din
Romania, care decurgeau din calitatea sa de membru al OCCF (Organizatia de
Colaborare a Cailor Ferate). In perioada 1998-2000, CFR SA indeplineste
functia de presedinte al Conferintei Directorilor Generali (CDG), organism
de conducere al OCCF. De asemenea, experti ai CFR SA au participat la
consfatuirile grupelor de lucru temporare pe probleme de mers de tren,
tarifare si de exploatare. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana, un interes deosebit il prezinta pregatirea si sustinerea
proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare in cadrul
procesului de evaluare TINA (Transport Infrastructure Needs
Assessment).
Stim ca nu
putem face minuni. Avem programe realist croite astfel incat sa le putem
duce la capat cu bine.
|