Statiile de triaj

In anumite centre feroviare cu mai multe directii de mers au fost infiintate statii tehnice de triaj unde se descompun si se compun trenurile de marfa.

• Cele mai importante statii de triaj sunt: Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Coslariu, Dej si Palas - Constanta.

• Cel mai mare triaj din tara este Bucuresti Triaj, construit in perioada anilor 1910-1913 sub denumirea de statia Chitila Triaj. Triajul a fost puternic avariat de bombardamentele celor doua razboaie mondiale (1916-1918 si 1941-1945).

• In perioada 1940-1948, pentru a raspunde cererii de trafic existente, a fost construit un nou triaj, paralel cu cel vechi, numit Bucuresti Triaj-Nou.

• Primul triaj mecanizat din tara, inzestrat cu frana automata de cale a fost dat in exploatare in anul 1955, la Ploiesti, cu o capacitate de 4000 de vagoane pe zi.

• In anul 1977 au fost date in exploatare doua triaje mecanizate dotate cu echipamente fabricate in tara, la Golesti si la Coslariu. in anul 1979 se pun in functiune triajele mecanizate de la Arad, Oradea si Suceava.

• La 30 decembrie 1982, se inaugureaza triajul mecanizat Socola cu o capacitate de 5400 de vagoane pe zi.

• In anul 1984 se deschide insula cibernetica-triaj mecanizat de la Videle.

In anii '90, cu douazeci de ani mai tarziu decat in occident, sistemul feroviar a ajuns intr-o criza serioasa care a impus luarea unor masuri ferme de restructurare. Aceasta criza se datoreaza concurentei cu alte moduri de transport, in special cel rutier.

Prin aceasta restructurare s-a intentionat o gestionare eficienta, pe criterii comerciale a activitatii, crearea premiselor unei viitoare privatizari a sistemului feroviar si definirea gradului in care statul trebuie sa sustina financiar aceasta activitate. Astfel, din fosta SNCFR s-au desprins o companie nationala- CFR SA si patru societati comerciale.
Noua organizare a Cailor Ferate Romane a impus noi principii de functionare a sistemului feroviar romanesc, printre care mentionam:
-activitatile de exploatare si intretinere a infrastructurii feroviare publice se desfasoara separat de cele de operare a serviciilor de transport feroviar;
-patrimoniul public si cel privat al cailor ferate se exploateaza pe criterii economice;
-accesul pe infrastructura al diversilor operatori feroviari se realizeaza in conditii concurentiale;
-gestionarea infrastructurii feroviare se face prin adoptarea analizelor cost-beneficiu pentru fiecare activitate prestata.

Tariful de utilizare a infrastructurii va fi folosit numai pentru asigurarea functionarii, intretinerii si reparatiilor curente, in timp ce pentru investitii, modernizari, dezvoltari, reparatii capitale, precum si pentru realizarea proiectelor de importanta nationala care asigura integrarea Romaniei in sistemul de transport european se va asigura contributia statului prin contractul de activitate.

 Home | Mersul trenurilor | Transport marfa | Transport calatori | Informatica feroviara | Jurnal Feroviar | Acorduri de mediu | Proiecte cu finantare externa |