TEN - T, proiecte pentru viitor

TEN - T,
proiecte pentru viitor

Continuam sa va prezentam proiectele reunite sub "sigla" TEN - T, oprindu-ne in cele ce urmeaza asupra altor sapte programe care privesc dezvoltarea unor retele de cale ferata pe teritoriul Europei.

Linia conventionala si de transport combinat Betuwe
Prin construirea acestei linii ce traverseaza Olanda se dezvolta transportul de marfuri si se creeaza o legatura mai scurta a traseelor feroviare din apropierea granitei germano-olandeze spre portul Rotterdam, intarindu-i acestuia pozitia de important "hub" al pietei europene de transport si distributie de marfuri. Transpunerea in practica a acestui al cincilea proiect de pe lista TEN - T va conduce la o imbunatatire a conditiilor de transport al marfurilor venite de pe mare spre inima Europei.
Linia ferata, lunga de 160 km, va strabate teritoriul Olandei ajungand pana la granita cu Germania. Aproximativ trei patrimi din acest tronson vor reprezenta linii noi, celalalt sfert fiind o cale ferata aflata deja in circulatie, intre Maasvlakte si Kijfhoek, care va fi modernizata. Lucrarile de pe acest ultim tronson, denumit cale ferata portuara, constau in dublarea si electrificarea liniei existente, precum si in construirea unui pod si a unui tunel.
Noua cale ferata se va afla, in mare parte, de-a lungul unei importante artere rutiere din zona (A-15). Aceasta amplasare va oferi companiilor care doresc sa-si duca produsele in Tarile de Jos posibilitatea de a opta pentru transportul feroviar. Ceea ce va constitui un mare avantaj, intrucat in prezent pe aceasta ruta existand doar doua moduri de transport viabile (rutier si maritim), se creeaza aglomerari. Calea ferata va imbunatati, de asemenea, comertul intre tarile din regiune si restul Europei, fapt ce va stimula afirmarea Rotterdamului ca important centru de transport, de distributie si de productie.
Linia Betuwe este conceputa pentru transportul a circa 74 de milioane de tone de marfa pe an, fiind evident insa faptul ca in primii ani ea nu va atinge decat, poate, jumatate din acest volum. Transferand la calea ferata o parte din marfurile transportate pe sosea, acest proiect va avantaja in egala masura si mediul si transportul rutier.
Modernizarea caii ferate portuare a inceput in anul 1997, pana in prezent fiind terminate podul feroviar de la Dintelhaven (in 1999) si tunelul de la Botlek (in 2002). Construirea noii linii a inceput in 1998 cu lucrarile preliminare (rambleuri, tuneluri si poduri), pozarea liniei urmand a demara la sfarsitul lui 2003, o data cu electrificarea si montarea echipamentelor de securitate, iar pana in 2006 noul tronson va fi dat in functiune. Acest proiect este finantat printr-un ajutor comunitar de 80 de milioane de euro, in cadrul programului RTE 2001-2006.

Linie de mare viteza/transport combinat intre Franta si Italia
Principala ruta de circulatie dintre Franta si Italia prin vaile Muntilor Alpi pe traseul Lyon - Trieste este deosebit de afectata, in ultima perioada, de aglomerarea traficului rutier si, implicit, aici se inregistreaza serioase probleme de poluare. Prin urmare, crearea unei noi legaturi feroviare in aceasta zona ar putea reprezenta un binevenit... colac de salvare.
Prezenta pe lista celor 20 de proiecte prioritare TEN - T la pozitia sase, calea ferata Lyon - Torino - Milano - Verona - Venetia - Trieste, dedicata atat transportului de calatori, cat si celui de marfa, cuprinde 750 km de linii noi si un tunel prin Alpi, de circa 52 km, care va concura la titlul de cel mai lung tunel din lume. Dupa cum se preconizeaza, prin darea in folosinta a noului tronson feroviar cantitatea de marfuri transportata pe aceasta ruta va creste considerabil.
De asemenea, asigurandu-se o viteza maxima de circulatie a trenurilor de 300 km/h, se vor inregistra mari reduceri de timp la calatoria cu trenul. Astfel, de pilda, intre Milano si Paris, de la un voiaj de sase ore si 35 de minute, se va ajunge la unul de trei ore si 40 de minute. De-a lungul intregii rute capacitatea de transport va fi dublata in vederea satisfacerii solicitarilor in continua crestere ale clientelei, la aceasta urmand sa se adauge si imbunatatirea majora a serviciilor oferite de societatile de transport feroviar de calatori.
Se asteapta, de asemenea, ca o mare parte din marfurile vehiculate in prezent la transportul rutier sa treaca la cel feroviar: o data finalizata, aceasta linie va permite transportul a peste 40 de milioane de tone de marfuri pe an. Astfel, numarul camioanelor ce traverseaza si polueaza Alpii va scadea si, o data cu ele, si emisiile de gaze nocive.
Privind spre viitor, se poate afirma ca prin realizarea acestui proiect se va crea inca o "poarta" pentru deschiderea cailor de comunicatie catre tarile ce se pregatesc acum sa devina parte din marea familie continentala - Uniunea Europeana.
Cum era si firesc, pentru finalizarea acestui proiect au fost contractate o serie de studii de prefezabilitate si de fezabilitate. Bunaoara, in Franta, pentru sectiunea Lyon - Chambery, anul acesta urmeaza a fi emise datele rezultate in urma unui astfel de studiu. Aceasta linie de mare viteza are ca termen de finalizare 2010, iar sectiunile italiene, 2006. O comisie guvernamentala franco-italiana organizeaza modul de lucru pentru sectiunile considerate internationale si, conform unui acord incheiat intre Reteaua Feroviara Franceza (RFF) si cea italiana (RFI), pentru sectiunea Lyon - Torino lucrarile s-au impartit in mod egal, creandu-se in acest scop un jointventure. Construirea celor 52 km de tunel va incepe in anul 2005 si se prefigureaza ca pe aceasta sectiune se va da drumul la circulatie in anul 2013.

Linie multimodala Portugalia - Spania - Europa Centrala
Cel de-al optulea proiect inscris pe lista TEN - T priveste imbunatatirea transporturilor pe teritoriul Peninsulei Iberice, precum si a conexiunilor cu restul Europei, scopul comun al tuturor acestor lucrari fiind reducerea timpilor de transport pentru marfuri si calatori.
Prin lucrarile ce se vor executa se vor moderniza trei coridoare multimodale de transport care unesc Spania si Portugalia cu celelalte tari europene, iar orasele aflate de-a lungul acestor coridoare vor avea legaturi mai bune cu porturile si aeroporturile din zona. Beneficiile acestui proiect reprezinta inca o importanta contributie la eforturile continue ale celor doua tari de a-si imbunatati sistemul de transport. Practic, prin realizarea proiectului se va intari pozitia Peninsulei Iberice de poarta vestica a Europei. Cum pe aceasta ruta transportul de marfuri pe sosea atinge in prezent 97% din traficul dintre cele doua zone, este evident faptul ca darea in folosinta a noii cai ferate ofera o alternativa binevenita la transportul auto, cu semnificative reduceri ale timpilor de mers, in conditii de mai mare siguranta, in special pentru traficul international. Importanta caii ferate in transportul de marfuri in zona comunitara va creste, contribuind, in acelasi timp, la lupta impotriva poluarii. De asemenea, proiectul va stimula si dezvoltarea economica a acestei zone, prin aparitia a noi locuri de munca.
In Portugalia, lucrarile au inceput inca din 1998; cum era si firesc, cu studii pentru infrastructura rutiera, feroviara si portuara ce urma sa se realizeze. Electrificarea, dublarea de linii si modernizarea caii ferate au demarat in zonele Mihno, Norte, Beira Alta, Beira Baixa si Algarve. De asemenea, au fost terminate autostrazile Porto - Vigo si Lisabona - Faro - Sevilla. In urmatorii ani, fondurile prevazute pentru acest proiect TEN - T vor merge spre modernizarea aeroporturilor existente si construirea unuia nou, la Ota, in apropiere de Lisabona.
In Spania, studiile au fost realizate intre anii 1997 si 2001. Proiectul prevede modernizarea coridoarelor feroviare de transport spre nord si est, urmand a se desfasura lucrari pe liniile Valladolid - Salamanca si Benavente - Verin.

Un proiect terminat: linia ferata Cork - Dublin - Belfast - Larne - Stranraer
Unul dintre putinele proiecte TEN - T care au fost deja finalizate este cel vizand imbunatatirea principalei magistrale feroviare nord-sud din Irlanda.
Prin acest proiect, trei mari orase - Belfast, Corc si Dublin - sunt conectate intre ele pe calea ferata si, mai departe, cu restul Europei, prin utilizarea feribotului. Cei 502 km de linie au fost imbunatatiti atat pentru transportul de marfuri, cat si pentru cel de calatori, cresterea vitezei de circulatie a trenurilor pentru ambele moduri contribuind semnificativ la transferarea unei parti destul de insemnate a traficului de pe sosea pe linia ferata. Timpul de calatorie redus la o ora si 40 de minute, la care se adauga cele noua plecari/zi catre fiecare directie (pe ruta Belfast - Dublin) au transformat serviciile oferite de calea ferata in unele foarte apreciate, chiar populare.
De asemenea, linia Londonderry - Belfast a fost modernizata, iar acest fapt a redus timpul de transport intre cele doua orase la 40 de minute. Linia Cork - Dublin a fost finalizata in 1996, sectiunea Dublin - Belfast, in august 1999, iar in 1997 a fost lansat un nou tip de servicii de mare viteza, in prezent bine cunoscut si apreciat.
Se asteapta, in continuare, ca prin imbunatatirea serviciilor oferite calatorilor pe aceste trasee sa scada traficul, inca mare, inregistrat pe sosea.
De semnalat ca, pe perioada lucrarilor, linia Belfast - Londonderry a fost inchisa, fiind redeschisa in iunie 2001. Singura sectiune din program care a ramas in continuare in studiu este Belfast - Larne, in prezent fiind in discutie optiunile de modernizare.

Podul Øresund - o noua legatura intre Danemarca si Suedia
Construirea podului Øresund reprezinta, deopotriva, un simbol al ingeniozitatii umane si un ajutor practic la dezvoltarea viitoare a uneia dintre cele mai prospere si mai productive regiuni ale Europei.
O cale ferata dubla si o sosea cu patru benzi de circulatie fac legatura, prin intermediul podului Øresund, intre Copenhaga (Danemarca) si Malmö (Suedia). Proiectul cuprinde: un tunel pe sub mare, in lungime de 4 km, o insula artificiala, lunga tot de 4 km, si un pod de 7,5 km - la ora actuala, cel mai lung pod din lume sustinut de cabluri care are si cale ferata si sosea.
Proiectul a mai cuprins si construirea, in ambele tari, a unor legaturi feroviare si rutiere, precum si a unei noi statii de cale ferata, in aeroportul din Copenhaga.
Enumerarea beneficiilor oferite de punerea in practica a acestui proiect, care a fost finalizat in iulie 2000, poate incepe cu imensa reducere a timpilor de circulatie si continua cu imbunatatirile aduse sigurantei transportului pe calea ferata si pe sosea intre Suedia si Danemarca.
Se asteapta ca acest pod sa aduca si alte beneficii populatiei din aceasta zona geografica, printre cele mai importante fiind imbunatatirea conexiunilor cu tarile din jurul Marii Baltice si cu celelalte regiuni ale Europei. De precizat, de asemenea, ca legatura peste podul Øresund reprezinta o extindere a coridorului St. Petersburg - Helsinki - Stockholm - Copenhaga.
Aflat in al treilea an de la darea sa in folosinta, podul Øresund a adus o crestere a traficului pe sosea cu 20%, fiind observata si sporirea interesu-lui unor mari companii pentru aceasta regiune.

Triunghiul Nordic - sosea/cale ferata/transport maritim
Calea ferata, soseaua si infrastructura portuara din tarile nordice vor suferi o binevenita ameliorare prin realizarea proiectului denumit simbolic Triunghiul Nordic, care va imbunatati traficul de marfuri si de persoane in Suedia si Finlanda, intre podul Øresund, Stockholm, Oslo, Turku, Helsinki si granita finlandezo-rusa. Pentru coridorul finlandez de cale ferata au fost prevazute lucrari vizand cresterea vitezei de circulatie la 200 km/h, fapt ce va reduce cu 50% (la aproximativ trei ore) timpii de transport dintre Helsinki si St. Petersburg (Rusia), ceea ce se asteapta sa conduca la o crestere a numarului de calatori pe aceasta ruta. De asemenea, proiectul prevede modernizarea autostrazii ce leaga orasele Turku si Helsinki si a soselei dintre Turku si Hamina, scopul principal al lucrarilor prevazute fiind reducerea aglomerarilor inregistrate in traficul auto. Pe tronsonul suedez de cale ferata s-a prevazut reducerea la mai putin de patru ore a timpilor de calatorie intre Stockholm si Malmö, iar intre Göteborg si Oslo, tronson pe care se vor folosi trenuri pendulare, de la patru ore, la doua ore si 20 de minute.
Una dintre principalele linii ferate, cea dintre Turku si Helsinki, a fost finalizata in 2000, iar pana in 2006 sunt programate lucrarile la conexiunea cu granita finlandezo-rusa. Doua sectiuni ale autostrazii au fost, de asemenea, terminate (in 2001), portiunile ramase in lucru avand ca data finala de realizare anul 2008.
Dezvoltarea unui management al traficului si a sistemelor de transport, precum si imbunatatirea traversarii cu feribotul intre Turku si Stockholm continua. Principala linie dintre Malmö si Stockholm va fi modernizata pentru a asigura circulatia trenurilor de calatori cu 200 km/h, pana la 300 km/h, mai ales in zonele aglomerate. Pe coasta vestica a Suediei este prevazuta dublarea unor linii, iar in acest an va incepe si construirea unui tunel pe sub orasul Malmö, care va fi incheiat in 2008.

Modernizarea caii ferate pe coasta de vest a Marii Britanii
Imbunatatirea capacitatii retelei feroviare si a performantelor acesteia pentru marea viteza, atat pentru transportul de pasageri, cat si pentru cel de marfuri, este principalul obiectiv pe care si-l propune purtatorul numarului 14 de pe lista proiectelor prioritare TEN - T. Ruta modernizata de transport feroviar pe care acesta o prefigureaza, situata pe coasta de vest a Marii Britanii, urmeaza traseul Glasgow - Liverpool - Manchester - Birmingham - Londra si acopera 850 km. Aceasta linie se reuneste in Londra cu moderna cale ferata ce strabate Eurotunelul si ofera servicii de mare viteza. Prin modernizarea tronsonului de care pomeneam trenurile vor atinge 200 km/h. Beneficiile lucrarilor desfasurate aici le vor resimti toti cei care calatoresc din Marea Britanie spre Franta, Belgia, Olanda si Germania. Se asteapta, de asemenea, si atragerea unor noi clienti, tentati sa renunte la utilizarea automobilului ca mijloc de locomotie, fapt care va conduce la descongestionarea traficului pe sosele si, fireste, la reducerea poluarii.
Lucrarile au demarat in 1994, o mare parte dintre ele fiind in prezent finalizate. In Londra, intre Euston si Wembley, sistemele de semnalizare si linia au fost reconstruite; se mai desfasoara lucrari de electrificare pe unele sectiuni dintre Londra si Crewe. Finalizarea tuturor obiectivelor proiectului a fost prevazuta pentru anul 2007.

Silvia Mirea