Regionala Cluj,
noutatile anului 2003

Regionala Cluj, in cifre:
    o2.657 km de linii de cale ferata desfasurata;
    o1.851 km de cale ferata in exploatare, din care 523 km de cale dubla;
    o419 km de linie electrificata aflata in exploatare, dintre care 280 km de linie electrificata dubla;
    o621 de poduri;
    o3.320 de podete;
    o23 de tuneluri;
    o145 de statii si halte de cale ferata, dintre care: 72 de statii echipate cu instalatii CED, 13 statii echipate cu instalatii CEM si 60 de statii echipate cu instalatii SBW;
    o3.302 schimbatoare de cale echivalente, dintre care 1.832 centralizate electrodinamic;
    o550 km de linie echipata cu BLA;
    o161 de treceri la nivel echipate cu instalatii de siguranta, dintre care: 156 echipate cu instalatii SAT si 5 echipate cu instalatii BAT;
    o5 substatii de tractiune electrica;
    o102 posturi de transformare de 20/0,4 kV;
    o88 de grupuri electrogene;
    o16.000 kVA putere electrica instalata in instalatii de joasa tensiune;
    o160 kVA putere electrica instalata in substatiile de tractiune electrica.

Teritoriul regionalei despre care ne-am hotarat sa va vorbim in acest articol - Regionala CF Cluj - se intinde pe suprafata judetelor Bihor, Satu Mare, Salaj, Cluj, Maramures si Bistrita-Nasaud. Situata in partea de nord-vest a tarii, avand ca "vecini" regionalele Iasi, Brasov si Timisoara, precum si caile ferate din Ungaria (MAV) si din Ucraina (UZ), Regionala de Cai Ferate Cluj, ca subunitate a CFR SA, are in administrare infrastructura feroviara publica si detine in proprietate privata alte elemente de infrastructura feroviara (terenuri, cladiri, unitati de productie etc.).
Regiunea geografica in care se intinde astazi Regionala Cluj a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice de pe aceste meleaguri atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana. In secolul al II-lea i.Hr., aici s-a dezvoltat civilizatia geto-daca, mentionata in scrierile lui Herodot. Dupa cucerirea Daciei de catre romani si transformarea acesteia in provincie, vechiul oras Napoca a fost ridicat la rangul de municipiu de catre imparatul Adrian (124 d.Hr.) si apoi a fost transformat in colonie, in timpul domniei lui Marcus Aurelius (160-180 d.Hr.). Orasul a fost un important centru politic in timpul guvernarii romane, o perioada fiind chiar capitala Daciei Porolissensis.
In aceasta parte a tarii se gasesc in principal doua forme de relief: dealuri si munti, cu altitudini intre 227 m si 1.825 m peste nivelul marii. Peisajele sunt pitoresti si atractive, iar faima Muntilor Apuseni s-a raspandit de mult in afara granitelor tarii noastre: pasuni largi, varfuri vulcanice, chei inguste si adanci, unice atat in Romania, cat si in Europa, asa cum sunt Cheile Turzii sau Cheile Turenilor. De asemenea, prin aceste locuri se afla peste 600 de obiective de interes turistic, monumente arhitectonice acoperind toate stilurile europene, de la gotic, baroc si renascentist, la cele moderne.
Sediul Regionalei Cluj se afla in Cluj-Napoca, principalul oras al Transilvaniei, al carui nume reuneste cele doua denumiri purtate de-a lungul istoriei: Napoca, numele vechii cetati dacice, si Cluj, care vine de la denumirea latina Clusiurn (oras inchis). Orasul se mai poate mandri cu inca doua nume, cel maghiar si cel german: Koloszvar si, respectiv, Klausenburg. Important centru cultural, universitar si industrial, Cluj-Napoca a fost si este un simbol de-a lungul istoriei; universitatea, opera, academia de muzica si arte, dar si institutul de medicina si farmacie de aici sunt binecunoscute in Europa.

Reparatii curente si modernizari
Activitatea ceferistilor clujeni nu se deosebeste de cea desfasurata de colegii lor din celelalte regionale, iar spiritul care ii anima este acelasi: responsabilitate si pastrarea traditiei.
Anul 2003 nu le-a adus feroviarilor ardeleni obiective de lucru mai deosebite. Lucrarile desfasurate au avut in vedere imbunatatirea activitatii de pe calea ferata din aceasta regiune, proiectele puse in practica vizand cu deosebire reparatiile capitale.
Astfel, in sectorul Linii se afla inca in derulare lucrari pe 5,8 km de linie, pe traseele Salva - Viseu de Jos si Satu Mare - Baia Mare. Pe cel de-al doilea tronson, programul de reparatii capitale va continua si in anii urmatori, pana la finalizarea unei lungimi totale de 58,9 km de linie cf.
Un loc important in activitatea ceferistilor clujeni l-a ocupat anul acesta repararea podurilor si a terasamentelor. S-a refacut complet terasamentul si s-a inlocuit suprastructura cf cu traverse de beton si cu sina tip 60 pe interstatia Boju - Tunel, firul 1, km 472+747 - 478+467. Lucrarea face parte dintrun proiect mai amplu, constand in refacerea infrastructurii feroviare pe portiunea de linie cuprinsa intre statiile Canepisti - Cojocna, pe firul 1, km 458+500 - 484+000.
Au fost refacute doua podete deteriorate, situate la km 546+139 si la km 546+630, lucrare ce a inclus si realizarea terasamentelor adiacente aflate pe magistrala 300, intre statiile Stana si Huedin.
De asemenea, au fost finalizate lucrarile la podul de la km 664+415, cu aceasta ocazie realizandu-se si o imbunatatire a traseului cf in vederea sporirii vitezei de circulatie a trenurilor de la 70 km/h la 100 km/h.
O alta lucrare a fost reprezentata de refacerea zidului de sprijin, aflat intr-o stare avansata de degradare, de la intrarea in Statia CF Oradea, prin utilizarea unor solutii tehnice moderne si eficiente: forajele suborizontale si ancorajele pasive.
In domeniul instalatiilor cf am aflat ca s-a incheiat refacerea completa a instalatiei de alimentare cu aer comprimat a franelor de cale din Complexul CF Dej Triaj, inclusiv montarea unor compresoare complet automatizate.
Pe lista obiectivelor prevazute a se realiza in cursul anului 2003 s-a aflat si repararea sediului Regionalei CF Cluj, cladire declarata monument istoric, situata in centrul orasului Cluj-Napoca, careia i-a fost inlocuita complet invelitoarea din tigla tip solzi a acoperisului. Aceasta lucrare este parte a proiectului de transformare a Garii Cluj intr-o eurostatie. De altfel, asa cum am aflat prin amabilitatea domnului director regional Ioan Pintea, pe toata raza regionalei se desfasoara lucrari de igienizare si modernizare a statiilor cf.

Garile Regionalei Cluj se pregatesc sa devina eurostatii
Primele lucrari la cladirea garii din Cluj au demarat la sfarsitul anului 2001, o data cu repararea acoperisului. In perioada octombrie 2001-februarie 2002, s-au executat lucrari de consolidare a structurii de rezistenta a holului central, precum si de refacere a tavanului acestuia, deteriorat din cauza infiltratiilor de ape pluviale. In primavara acestui an, au reinceput reparatiile la holul central, ele constand in: consolidarea prin torcretare a peretilor, lucrari de finisaje la pereti, montarea unui tavan fals, inlocuirea portalurilor de intrare-iesire, a instalatiilor electrice (inclusiv a corpurilor de iluminat), precum si a celor de telecomunicatii aferente. De asemenea, s-au efectuat lucrari la casele de bilete si au fost inlocuite radiatoarele in holul central. Toate aceste lucrari s-au desfasurat de-a lungul intregului an, ele avand ca termen de finalizare sfarsitul lunii noiembrie 2003.
In perioada 2003-2004, in cadrul unui proiect finantat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, urmeaza a fi executate si lucrari de modernizare a spatiilor si de eficientizare a activitatilor comerciale, acestea conducand, in final, la transformarea garii din Cluj-Napoca intr-o eurostatie.
Acest nou set de lucrari vizeaza modernizarea caselor de bilete, a spatiilor comune, a coridoarelor si a grupurilor sanitare, restaurarea tencuielilor si a zugravelilor interioare la pereti si la tavane, recompartimentarea si schimbarea destinatiei spatiilor utilizate de CNCF "CFR" SA si a spatiilor comerciale din cladirea garii, repararea in totalitate a tamplariei exterioare de la parter, inlocuirea pardoselilor conform noilor cerinte, dotarea cu noi instalatii electrice, sanitare, termice si de telecomunicatii. Aceste lucrari urmeaza a fi finalizate pana la sfarsitul anului 2004.
Domnul director regional Ioan Pintea a tinut sa precizeze: "Aspectul statiilor cf a stat in atentia conducerii Regionalei CF Cluj, astfel incat in perioada 2003-2004 se vor executa lucrari de igienizare si de imbunatatire a aspectului la 62 de obiective de pe raza regionalei. In vederea asigurarii unor conditii mai bune de munca pentru personal, in anul 2003 a inceput montarea de centrale termice si s-a trecut la modernizarea sistemelor de incalzire in 14 statii cf. In perioada imediat urmatoare, vor fi executate si lucrari de alimentare cu apa si reparatii ale retelelor de apa si de canalizare in 16 statii cf si se vor monta WC-uri ecologice in 135 de statii.
Tot intre preocuparile pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor regionalei noastre se inscriu si lucrarile de modernizare a instalatiilor de incalzire (centrale termice) si de alimentare cu gaze in statia Apahida, in cladirea centrului de calificare a personalului din Cluj-Napoca si in sediul Sectiei de Electrificare Cluj. Astfel de lucrari vor fi executate, in continuare, intr-un numar de 26 de statii cf."
La capitolul planuri de viitor am aflat ca pe raza Regionalei Cluj, in perioada 2004-2005, sunt prevazute a se executa lucrari de imbunatatire a aspectului statiilor de frontiera - in statiile cf Episcopia Bihor, Salonta, Valea lui Mihai, Carei si Sighetu Marmatiei -, astfel incat toate aceste porti de acces in Romania pe calea ferata sa se prezinte la standarde europene.
Totodata, in planul pe anul 2004-2005 este prevazut ca se vor executa, cu finantare externa, lucrari de modernizare si de transformare in eurogari a statiilor cf Oradea, Baia Mare, Satu Mare si Zalau.
Noi vom incerca si in cursul anului viitor (a carui sosire se apropie vertiginos) sa va tinem la curent cu activitatea desfasurata pe raza Regionalei Cluj, ca si cu cea a celorlalte regionale din tara, bineinteles, cu ajutorul colaboratorilor nostri fideli, carora le multumim pentru ajutorul important pe care ni-l ofera.

Silvia Mirea