“Pentru mine, functia inseamna onoare si obligatie”

 

Viorel SimutInterviu cu domnul Viorel Simut,

presedinte - director general al

Companiei Nationale de Cai Ferate CFR - SA

 

 

Jurnal Feroviar: Domnule director general Viorel Simut, se implinesc sase luni de la functionarea sistemului feroviar in noua forma, restructurata. Ce concluzie puteti trage dupa acest prim interval ?

Viorel Simut: Concluziile, in general, sunt pozitive. Cand am inceput reforma la calea ferata, datorita intervalului scurt de timp pe care il aveam la dispozitie, banuiam ca vor aparea unele aspecte nefavorabile. insa, recunosc ca rabdarea si intelegerea tuturor ne-a ajutat sa depasim acele momente dificile. Cu privire la latura economica pot estima faptul ca toate societatile au incheiat trimestrul IV fara pierderi, ceea ce este un prim semn pozitiv in desfasurarea activitatii. Nu se poate omite faptul ca o societate, o regie de stat, are un proces de reforma reusit atunci cand plateste toate obligatiile catre stat si inregistreaza profit. Evident ca mai avem probleme - economice, sau legate de functionarea si comunicarea intre societati - dar vom trece peste ele.

J.F.: Revenind la faptul ca societatile au incheiat trimestrul IV cu profit, rezulta foarte clar ca restructurarea era inevitabila. Ce se putea intampla, daca nu avea loc acest proces si cat timp mai era pana la situatia de colaps ?

V.S.: Apropierea de colaps era doar de cateva luni, iar aceasta situatie ar fi influentat negativ intreaga economie nationala. De aceea, restructurarea SNCFR, despre care mai vorbim si in prezent, era absolut necesara. Trebuie insa sa se stie ca daca nu se suportau cheltuielile din ramura transportului public de calatori de la bugetul de stat, in luna octombrie riscam sa nu putem plati salariile personalului nostru.

J.F.: Ce relatii exista, in momentul actual, intre companiile feroviare ?

V.S.: Relatiile dintre companiile feroviare sunt de stricta colaborare, de aceea vom semna, in curand, o intelegere cu privire la desfasurarea activitatii intre societati si companie pentru 1999. Am tinut sa accentuez aceasta latura deoarece exista, o anumita agresivitate intre operatorii comerciali, vizavi de compania care gestioneaza infrastructura feroviara. Acest fapt nu este insa, o noutate el intalnindu-se spre exemplu, si la calea ferata britanica. Parerea generala a operatorilor este ca s-ar pricepe mult mai bine la gestionarea infrastructurii si astfel apare intentia de a obtine tot felul de facilitati. Ma refer aici la faptul ca operatorul de marfa, de exemplu, si-ar dori triajele, garile, statiile CF, dar acestea fac parte din infrastructura privata a companiei noastre. Dupa parerea mea este o situatie de manifestare a orgoliului, de care nu avem nevoie. in aceasta perioada, de dezvoltare a noilor societati, tonul pozitiv trebuie dat de noi, conducerile executive, si dupa aceea putem avea pretentia ca la celelalte niveluri sa se intample acelasi lucru.

J.F.: Credeti ca mai exista cultura de intreprindere ceferista ?

V.S.: Cultura de intreprindere este un mod de manifestare care, din pacate, la noi, are doua aspecte: pozitiv si negativ. Atata timp cat ea se exprima intr-o forma socio-profesionala si munca are o configuratie adecvata apare latura pozitiva. in momentul cand ea franeaza unele masuri privind insanatosirea economica a societatii este relevata cealalta latura, cea negativa.

J.F.: Puteti puncta cateva determinari ale acestei culturi in noua realitate ?

V.S.: Din punctul meu de vedere doua sunt importante: eficienta si autenticitatea. Conform unui dicton ”unii oameni reusesc deoarece acesta le este destinul, iar cei mai multi izbutesc pentru ca sunt motivati”. La noi motivarea are o singura parte, cea financiara. Finalizand acest argument vom putea spune despre cultura de intreprindere ceferista ca, prin motivatiile cu care contribuie la activitatea noastra, este un factor pozitiv.

J.F.: In ce stadiu se afla activitatea la Compania Nationala de Cai Ferate, si ce prioritati de moment si de viitor exista ?

V.S.: Compania Nationala de Infrastructura si-a impartit domeniul de activitate in doua: prioritati si perspective. Prima latura - cea a prioritatilor - o constituie finalizarea bugetului de venituri si cheltuieli pe elemente. impreuna cu cei doi operatori principali - calatori si marfa - am reusit sa stabilim taxa de acces pe infrastructura, pe baza careia vom constitui bugetul, deoarece majoritatea veniturilor noastre provin din cheltuielile lor. Chiar daca sursele financiare nu sunt foarte mari, trebuie sa fim constienti de situatia reala a celor doi clienti, care isi desfasoara activitatea in functie de economia nationala aflata in acest moment intr-un proces de recesiune. Cat priveste bugetul de venituri si cheltuieli pe 1999, sper ca la sfarsitul anului sa fie estimate la valoarea de 4.706 miliarde lei. in contextul in care vom plati toate obligatiile fata de stat si nu vom avea pierderi, putem spera la un buget echilibrat.

O alta ramura de care ne vom ocupa o constituie reparatiile capitale (RK). intr-o prima etapa incercam sa solutionam 300 km de RK, cu un fond de 785 miliarde lei. Urmeaza apoi actiunile de salubrizare si modernizare a unor statii de cale ferata, care pana la finele acestui an vor fi ridicate la nivelul normelor UIC de deservire a publicului calator. Ultima actiune, din planul de prioritati, o constituie cresterea salariala - 9% - prin incheierea noului contract colectiv de munca.

Cat priveste a doua latura - perspective - am inceput sa lucram la o strategie pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a Romaniei, pana in anul 2020. Dezvoltand aceasta idee precizez ca avem nevoie de un master plan, adaptat la conditiile actuale si care sa cuprinda legile privitoare la dezvoltarea terestra. Aici se pune accent pe contractele si acordurile internationale, pe care le are calea ferata. Toate aceste proiecte de viitor vor demara si in functie de situatia financiara.

J.F.: Inteleg ca este primul plan de acest fel din ultimii ani la calea ferata ?

V.S.: Infrastructura feroviara nu a mai beneficiat de un astfel de program-master din anul 1933! Dar, oricum, foarte interesant este modul de procedura, deoarece vizavi de electrificarea cailor ferate el este de actualitate!

J.F.: Luna martie marcheaza o aniversare: implinirea unui an de la instaurarea la conducerea fostei SNCFR a echipei conduse de dumneavoastra. Ati considerat aceasta echipa, acum un an, ca fiind una de sacrificiu ?

V.S.: Exista o nuanta de mai mult sacrificiu decat satisfactii, dar fiecare dintre noi a inteles, inca din prima zi, ca va fi nevoie de multa munca si efort. Aceasta situatie nu a impiedicat ca relatia dintre echipa si patronat sa fie una buna si de intelegere.

J.F.: Constient fiind de faptul ca aceasta functie este trecatoare, ce veti face dupa ce nu mai ocupati acest post?

V.S.: Ca sa raspund la aceasta intrebare il voi cita, in primul rand, pe Nichita Stanescu: ”Nu-ti fie frica de moarte, ceea ce vei fi ai mai fost si inainte de a te naste”. Cu cuvintele mele, nu pot spune decat ca am fost, si sunt multumit de realizarile profesionale, si inainte de a fi presedintele fostei SNCFR sau, actualmente, director general al CFR - SA. intotdeauna am fost constient de faptul ca functiile sunt efemere, dar pentru mine inseamna, in primul rand, onoare si obligatii.

 

Dan Pantea