Interviu cu domnul Traian Basescu, ministrul transporturilor

  "Solutia reorganizarii SNCFR a fost corecta"

Jurnal Feroviar: In octombrie 1998 SNCFR a fost restructurata in cinci societati feroviare. Cum apreciati, domnule ministru, activitatea desfasurata de societatile respective, dupa o perioada de opt luni?

Traian Basescu: Inaintea reorganizarii SNCFR, datoriile acesteia catre stat erau de 4.900 miliarde lei. In prezent, nici una dintre cele cinci societati nu inregistreaza pierderi. Deci din punctul de vedere al cifrelor, realitatea este evidenta. Totusi, singura societate care are unele dificultati, desi a inregistrat un profit de 200 miliarde lei, este CFR Marfa care, din cauza neincasarilor de la Combinatul Siderurgic Galati, Conel si Combinatul Siderurgic Hunedoara se afla in criza de lichiditati. Dar, repet, si bilantul acesteia este pozitiv.
    Acum, multe persoane realizeaza ca solutia pentru care s-a optat in octombrie 1998 a fost corecta. Pe aceasta cale am reusit sa desfiintam si acea subventie incrucisata de la Marfa la Calatori, care deforma valoarea transportului pentru industrie. La ora actuala indexarile care se aplica la CFR Calatori conform legii, nu se practica si la CFR Marfa care, repet, are o singura problema, si anume, lipsa de lichiditati ca urmare a neplatii facturilor de catre unii beneficiari de transport.

J.F.: Ce solutie a fost gasita pentru obtinerea acestor lichiditati?

T.B.: Francarea inainte de efectuarea transportului este cea mai buna solutie, pusa in aplicare incepand cu 1 iulie a.c. Stim cu toti ca in bazinele miniere sunt blocate peste 200 de vagoane incarcate, iar transportul nu va incepe pana cand nu se va face plata.

J.F.: Anul trecut subliniati ca este necesar ca noile societati sa se “plieze pe realitatile pietei”. Credeti ca au reusit ?

T.B.: Intr-o oarecare masura, da. Este evident ca, desi CFR Marfa are cele mai mari sanse sa se plieze pe realitatile pietei, acest lucru se intampla mai greu. Angajatii acestei societati nu au inteles, pe de o parte, ca locul lor nu este in gari ci la usa clientului, iar pe de alta parte, ca dezvoltarea unui serviciu de marketing - adica oameni in stare sa convinga beneficiarii de transport sa utilizeze transportul feroviar - constituie un punct esential in bunul mers al societatii si in cresterea cifrei de afaceri.
    Daca CFR Calatori s-a adaptat mai bine realitatilor specifice transportului de calatori, CFR Marfa este, inca, tributara flexibilitatii, bunavointei fata de client si capacitatii de a presta un serviciu rapid si prompt.
    In aceasta privinta pot aprecia ca SAAF a reusit sa se adapteze mult mai bine. In primul rand, activitatea de a taia vagoane ii asigura venituri prin vanzarea la bursa a fierului vechi. In al doilea rand, a reusit sa trimita deja in Germania patru locomotive. In al treilea rand, a devenit evident ca managementul de la SAAF este gata oricand sa intre in combinatii comerciale care sa puna in valoare resursele societatii.

J.F.: Infrastructura feroviara constituie o prioritate care presupune multe investitii. Cum considerati ca trebuie facute ele si cu ce fonduri?

T.B.: Investitiile pentru infrastructura feroviara se fac in functie de prioritati. S-a inceput cu sectorul de utilaje necesare intretinerii caii ferate. In aceasta privinta Compania Nationala CFR – SA este si va fi dotata cu utilaje de calitate, specifice lucrarilor de modernizare a infrastructurii.
    Astfel, pentru tronsonul Bucuresti – Brasov, care trebuia de mult sa intre in procesul de modernizare, finantarea este facuta de Banca Europeana de Investitii, cu un credit de 200 milioane euro. Urmeaza apoi modernizarea tronsonului Bucuresti - Constanta unde, pentru sectiunea Constanta - Cernavoda, incercam sa obtinem o finantare japoneza in valoare de 205 milioane dolari, iar tronsonul Cernavoda - Fetesti beneficiaza de un credit nerambursabil, de 50 milioane dolari, obtinut de la Uniunea Europeana. In continuare, trebuie sa cautam finantare pentru tronsonul Fetesti - Bucuresti.

J.F.: Este cunoscuta importanta CFR in sistemul feroviar european. Ce proiecte exista sau vor fi realizate pentru a intari legaturile cu caile ferate europene?

T.B.: Deocamdata nu avem proiecte majore in acesta privinta, dar este clar ca lumea feroviara a inceput sa se alature aliantelor specifice domeniului. Aliantele care sunt extrem de puternice in aviatie incep sa se contureze si in transportul feroviar. In ceea ce ne priveste, speram ca anul 2000 sa fie anul de inceput al aliantelor de exploatare a unor tronsoane feroviare la care sa participe CFR Calatori sau CFR Marfa.

J.F.: Cat este de necesara contributia Phare pentru reabilitarea cailor ferate?

T.B.: Finantarea prin programele Phare, fiind nerambursabila, este extrem de importanta pentru calea ferata romana. Cu fondurile obtinute s-au achizitionat 40.000 tone de sina grea pentru lucrarile de modernizare pe tronsonul Bucuresti - Brasov. Au fost realizate programe de modernizare a unor triaje si urmeaza sa facem achizitii de echipamente pentru intretinerea cailor ferate. Asadar, programele Phare au o mare insemnatate pentru calea ferata romana, care a beneficiat pana acum de finantari in valoare de 58 milioane euro. Acest lucru demonstreaza in primul rand interesul Uniunii Europene de a finanta calea ferata romana si, in al doilea rand, capacitatea tehnicienilor nostri de a prezenta programe viabile.

J.F.: Revista Jurnal Feroviar implineste un an de la inceperea activitatii. Considerati ca subiectele dezbatute in acest interval au reusit sa trezeasca interesul cititorilor?

T.B.: In primul rand vreau sa subliniez ca am toata colectia revistei, si chiar imi place. O consider utila, deoarece a reusit sa fie tot timpul ancorata in realitatile de moment ale caii ferate. Intrucat in paginile revistei Jurnal Feroviar s-au regasit toate etapele reorganizarii fostei SNCFR, a constituit un element de mare interes si sprijin atat pentru administratie, cat si pentru salariati. Ceea ce va pot ura este binecunoscutul “La Multi Ani!” si mult succes in continuare.