Zona Transilvaniei, parte a Imperiului Austro-Ungar in acea perioada, a beneficiat mai din timp de construirea cailor ferate. Astfel intre 1869 - 1873 s-a finalizat traseul Oradea - Brasov, care facea legatura cu Viena si astfel, cu statele din vestul Europei. Sasii si romanii din Tara Barsei si-au exprimat insistent dorinta, fata de guvernele roman si cel din Budapesta, ca prima cale ferata care urma sa lege Transilvania cu Tara Romaneasca sa treaca prin Brasov - mare centru comercial. Au fost studiate in acest sens trecatorile: Buzaului, Oituzului, Valea Uzului, Trotusului si Predeal.
La 31 mai 1874 a fost semnata, la Bucuresti, conventia intre guvernele celor doua tari in vederea prelungirii liniei Oradea - Brasov peste Pasul Timis - Predeal si a construirii liniei Brasov - Predeal. Partii romane ii revenea obligatia sa continue traseul pana la Ploiesti. Termenul pentru terminarea lucrarilor fusese stabilit pe 15 august 1878, dar izbucnirea razboiului in 1877 a dus la sistarea lucrarilor. In aceasta perioada Anghel Saligny s-a ocupat de consolidarea lucrarilor de arta de pe Valea Prahovei. Traseul a necesitat construirea a cinci tuneluri care au fost finalizate intre anii 1876 - 1879 de catre companiile Leo Guilloux si Gergershon - Bandenson, dintre care trei pe Valea Prahovei: Posada Mare (139 m), Posada Mica (56 m), abandonate in 1940 si Busteni, desfiintat în 1961. Au fost primele tuneluri de cale ferata construite in Principatele Unite de catre maistri pietrari italieni, cu materiale autohtone (piatra sparta si piatra de talie).
Intre Predeal si Timisul de Sus au fost construite, din zidarie de caramida: Tunelul Mare (937 m) si Tunelul Mic (104 m) care se afla si azi in exploatare alaturi de altele doua (finalizate in 1940), impuse de dublarea liniei Campina - Predeal.
La 26 mai 1879 a circulat primul tren pentru efectuarea probelor tehnice pe distanta Brasov - Predeal si retur. La 10 iunie acelasi an se incepea circulatia normala pentru trenurile de calatori si marfa pe calea ferata Brasov - Predeal - Ploiesti, doar tronsonul Sinaia - Campina urmand a fi deschis la 1 decembrie 1879. Pana la acea data, intre aceste doua localitati transportul calatorilor si bagajelor se facea cu trasuri, pentru a se realiza legaturile cu trenurile aflate in circulatie. Pretul transportului cu trasura era inclus in pretul legitimatiei de calatorie CFR.
Diferenta de nivel dintre statiile acestui traseu este mare, de la 152 m (Ploiesti Sud) la 430 m (Campina), 820 m (Sinaia), 1.054 m (Predeal) si 565 m (Brasov). Acest fapt a pus probleme atat constructorilor de linii, cat si exploatatorilor. Pana la Predeal, singura gara din Romania situata la o altitudine atat de mare, trenurile erau remorcate uneori si de patru locomotive cu abur. Apoi, intre Predeal si Brasov linia coboara la 565 m, reprezentand o zona cu un numar destul de mare de accidente de-a lungul timpului; o serie de trenuri au deraiat, provocand victime si numeroase pagube materiale.
Garile Ploiesti, Campina, Predeal, Sinaia si Brasov au fost construite la sfarsitul secolului trecut. Gara Ploiesti (Ploiesti Sud in prezent) a fost inaugurata la 13 septembrie 1872, iar la 15 mai 1931, Ploiesti Vest. Aici era punctul principal de tranzit pentru marfa si punctul vamal al liniei ce lega cele doua state, Romania si Austro-Ungaria. La Sinaia se afla doua cladiri ce poarta denumirea de Gara Regala: cea veche, finalizata in 1886, si Gara Regala Noua, construita intre 1938 – 1940, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu care a mai proiectat si Biblioteca Academiei Romane, Hotelul Athenée Palace, Opera din Timisoara si Palatul CFR din Bucuresti.
Vechea gara Brasov a fost inaugurata oficial la 1 iunie 1873 si asigura sapte directii de mers. Tot atunci s-a construit depoul de locomotive si atelierul de reparat locomotive si vagoane. Gara a fost distrusa de bombardamentele din 1941 ceea ce a impus o noua constructie, pe un alt amplasament.
Linia Ploiesti - Brasov este una dintre cele mai pitoresti din Romania si, in acelasi timp, o cale ferata importanta pentru legaturile comerciale intre Orient si Occident, fiind prima linie transcarpatica ce a unit Romania cu tarile Europei Centrale. Este si prima linie de cale ferata electrificata din Romania (1965 Brasov - Predeal, 1966 Predeal - Campina si 1969 pana la Bucuresti).
La 26 iunie a.c., Compania Nationala de
Cai Ferate CFR - SA a organizat o serie de manifestari, in cadrul regionalelor CF Brasov
si Bucuresti, care sa marcheze implinirea celor 120 de ani de la inaugurarea caii ferate
Ploiesti – Brasov.De la statia Campina a fost format un tren de epoca cu vagoane construite în 1938, remorcat de o locomotiva cu abur, seria 150.025, fabricata în 1936. Acesta a circulat pana la Brasov, refacand traseul pe care il efectuase cu mai mult de un secol in urma. Au participat ministrul transporturilor - Traian Basescu, secretar de stat - Adrian Marinescu, presedintele Companiei Nationale de Cai Ferate CFR - SA - Viorel Simut, directorii regionalelor CF Bucuresti si Brasov si alte personalitati locale. In fiecare dintre statiile de pe traseu (Campina, Sinaia, Predeal si Brasov) au avut loc festivitati, au fost premiati, pentru activitatea lor, pensionari ai caii ferate, si au fost tinute discursuri in care s-a evocat trecutul caii ferate si, bineinteles, s-au prezentat planuri de viitor. Unul dintre cele mai importante proiecte anuntate de ministrul Traian Basescu a fost demararea programului de modernizare a tronsonului de cale ferata Bucuresti - Brasov, cel mai amplu de la construirea acestei linii. Valoarea investitiilor este de 200 milioane ECU, fonduri provenite dintr-un credit obtinut de la Banca Europeana de Dezvoltare.
